joi, 31 decembrie 2009

joi, 26 noiembrie 2009

Prima Casa cu "finisaje" diferite

Dacă nu ai avut nicio proprietate în momentul publicării ordonanței de urgență nr. 60/2009 în Monitorul Oficial (nr. 381/04.06.2009), poți să te gândești la programul Prima Casă. Găsești direct pe site-ul FNGCIMM criteriile principale de eligibilitate impuse. Având în vedere că probabil te interesează mai ales costurile, reține că le găsești în articolul complet de pe imobiliare.ro. Mai mult, există diferențe de la bancă la bancă datorită normelor interne. Să vedem unde te ating și în ce mod.

1. Codebitorii. Știi probabil că sunt unele bănci care iau în considerare doar soțul și soția ca și codebitor (Raiffeisen), rude sau afini de gradul I (Unicredit Țiriac), rude sau afini pâna la gradul IV de rudenie (BRD) sau orice fel de codebitor, indiferent de relația de rudenie (BCR). Ca număr de codebitori, BCR acceptă maxim patru, Unicredit Tiriac maxim doi, iar Raiffeisen maxim unul.
2. Marja băncii. Există bănci care practică marja maximă permisă, fără alte comisioane (4% la EUR—Raiffeisen, Unicredit Țiriac, Piraeus Bank). Băncile mai mici mizează pe marje reduse tocmai pentru a atrage clienții—Banca Românească 3,75%, Leumi 3,95% fără alte comisioane. A treia categorie de bănci preferă o marjă mai mică (2,75% la EUR—BRD pentru un credit de 30 de ani, BCR—3,8% la EUR), dar cu introducerea unor comisioane suplimentare (comision de gestiune lunară—0,1% la sold BRD, comison de acordare—0,5% la BCR).
3. Tipul de venit luat în considerare. BRD nu îți acceptă veniturile din chirii, Raiffeisen îți refuză veniturile din diurne, iar BCR este banca cea mai permisivă din acest punct de vedere, acoperind cea mai largă gamă de venituri luate în considerare.
4. Numărul de ipoteci existente pe extrasul de Carte Funciară. În Monitorul Oficial nu există precizări clare în legătură cu acest subiect. Totuși, mulți dezvoltatori au construit imobilul bazându-se pe finanțarea unor bănci, iar în cazul în care există mai mult decât o ipotecă de gradul I, e posibil să ai probleme. Astfel, BRD, Raiffeisen sau Banca Românească nu acceptă decât existența unei singure ipoteci, în timp ce la BCR sau Leumi sunt posibile mai multe ipoteci dacă se demonstrează că există o bancă finanțatoare pentru construcția imobilului.
5. Asigurarea. Unele bănci nu solicită o asigurare de viață obligatorie (Raiffeisen, Leumi, Banca Românească, Banca Transilvania), iar altele impun o astfel de asigurare de viață (Piraeus Bank, Unicredit Țiriac). Sigur, pe de o parte, îți cresc costurile creditului, dar, pe de altă parte, ai protecție împotriva riscului de boală sau șomaj.
6. Existența preaprobării. Poate preferi să știi sigur că un anumit tip de venit îți va fi luat în considerare înainte de a-ți găsi locuința dorită. Astfel, poți apela la preaprobare/analiză financiară înainte de a căuta un imobil, de a plăti un avans sau de a avea surprize legate de un angajator care figurează în lista neagră. Valabilitatea preaprobării diferă în funcție de bancă: Raiffeisen—45 zile sau BCR—120 zile. Dacă te gândești să mergi cu Prima Casă la BRD sau Leumi, o astfel de opțiune nu e disponibilă.
7. Documentație de credit. Vei vedea că anumite bănci au ales varianta unei documentații de credit simplificate, fără a solicita o copie după cartea ta de munca—Raiffeisen, BCR, Unicredit Țiriac. Alte bănci îți vor solicita atât o copie după cartea de muncă, însă și după contractul individual (împreună cu alte acte adiționale aferente)—Leumi, Piraeus sau vei fi rugat să depui la dosar fie contractul individual de muncă, fie carnetul de munca (BRD).

Așa că ai grijă ce vrei să eviți și mai ales care sunt deciziile pe care vrei să le iei pentru ca lucrurile să fie extrem de simple pentru tine. Verifică încă o dată la fiecare bancă aceste detalii și alege “finisajele” care ți se potrivesc de minune.

marți, 17 noiembrie 2009

Piata fierbe si tu ai figuri in cap!

Chiar asa, ca mi-a sarit un pic mustarul de la ce mi s-a intamplat...

Ma suna un prieten. Ma intalnesc cu el. Povestim despre chestii personale si despre business. Are o idee, vrea sa dezvolte un nou concept si, deci, un nou business. Nici macar nu conteaza care, dar o sa aflati cu siguranta despre el la un moment dat, poate chiar de la mine. ;) Nu vreau sa fierbeti de la asta.

Si-mi zice (citez din memorie): "Ajuta-ma cu o persoana dezghetata, care sa aiba abilitati de vanzare, sa poata crea si gestiona o retea de firme care se promoveaza intre ele. Trebuie sa aiba idei, sa se descurce, sa vad initiativa si poate deveni partener cu 10% din business.". Avand in vedere ca trebuia sa fie dintre studenti sau masteranzi, mi s-a parut o oportunitate fantastica, mai ales ca: 1. era un concept nou; 2. putea deveni partener; 3. era o provocare sa demonstreze de ce e in stare; 4. avea sansa sa lucreze in marcom; 5. nu avea nimic de pierdut. Si da, am mai facut asta si o s-o mai fac si de-acum incolo.

Piata fierbe. Pentru cei care nu pricep ce-nseamna asta, joburile sunt "atacate" de nu-i adevarat. Concurenta frige tot ce-i in jur. Sigur ca sunt multi pe langa subiect, dar e oarecum normal in contextul asta. Si nu mai spun cat de greu se gasesc locuri in Timisoara pe marketing si comunicare, mai ales dupa intrarea in nefiinta a unor branduri locale din business.

Ok. Si ce aflu? Ca sunt inconveniente. Ca suna interesant, dar salariul nu e fix. Ca e firma noua si clientii nu sunt familiarizati cu produsele/serviciile. Si e greu. Si ca probabil nu merita, ca trebuie facuta bine licenta si asa mai departe. Corect. Foarte corect. Dar n-am zis niciodata ca nu e si salariu fix, n-am zis ca trebuie sa semneze in momentul ala. Am zis ca o discutie cu omu' nu omoara pe nimeni si ramane de vazut daca suna interesant sau nu si daca iese ceva.

E super ok ca avem pretentii, dar hai sa vedem daca putem oferi ceva in schimb! Do we? Ca am una bucata temere-temerinda-tematoare ca nu-i chiar asa. Din "memoriile" unui gheish (masculin-sic!)--ce-o fi insemnand aia...

marți, 10 noiembrie 2009

196 ore de training sau Scoala IAA

Daca ai chef si poti, macar arunca o privire spre o alta abordare a educatiei in domeniul marcom-ului, unde o sa gasesti oameni din business de la care aproape sigur ai ce invata.

Informatii gasesti aici.

Fain ar fi sa gasim si la Timisoara un modul structurat in felul asta si cu continut care sa tinda spre ceea ce ofera IAA. Din pacate, se intampla doar izolat, limitat si nu pot sa nu fiu pur si simplu enervat ca nu se poate mai mult. :( Ca macar putin potential exista. Poate cand low-cost-urile o sa zboare pe ruta Timisoara-Bucuresti sau cand branduri in domeniul consultantei pe marcom pentru companii vor exista in numar mai mare si in vestul tarii.

miercuri, 4 noiembrie 2009

It's Y!ou--Plan "B" for Yahoo

Nu sunt fan Yahoo, dar il folosesc din cauza mess-ului si a grupurilor pe care sunt sau pe care le administrez (mai putin lately). Am renuntat sa folosesc mailul pe Yahoo de cand au inceput sa factureze pentru POP3 si, cum nu eram pe co.uk, unde a ramas in continuare 4 free, am zis 'pass'. Si oricum nu regret, Gmail, Google si toate jucariile conexe imi ofera oricum tot ce am nevoie, cu toate criticile aduse spionajului si controlatorului (intr-un fel) de continut.

Yahoo si-a schimbat fata, asa cum se stie, dar mie mi-a atras atentia sloganul pe care l-au aruncat in valurile web-ului. "It's Y!ou"--asa suna orientarea spre tine, utilizatorul, cel care devine adevaratul guru ce coordoneaza intreaga strategie de marketing a portalului.



Cu planul B--2 variante:





Asa ca hai sa vedem ce se va intampla mai departe. Oricum, miscarea imi place. Va schimba cu ceva campania asta integrata derulata in toate mediile (online, TV, radio, print, outdoor) nebunia si e-hegemonia Google?

joi, 29 octombrie 2009

Taiem costurile!

Taiem costurile de nu-i adevarat. Nu mai conteaza restul, e singurul lucru care mai conteaza si care "face diferenta". E poveste, ca face de multe ori diferenta in sens negativ. Arunci si banii pe fereastra, crezand ca ai primit ceva si te trezesti cu un soi de 'junk food', cand ti-ai dori 'just good food'.

Cum putem sa avem pretentia sa primim ceva de calitate platind foarte putin? Ma duc la client, ii explic ce si cum facem, in ce context, care-s pasii, de ce trebuie sa facem asa. Zice ca am dreptate si ca e normal. Apoi imi zice ca vrea un target care n-are nicio treaba cu campania aia la care se gandeste el. Dar el stie, 'cause he is smart. Si vine bugetul, cu alternative, pornind de la discutia si acordul ca eforturile de marketing trebuie sa fie constante pentru ca rezultatele sa apara, iar business-ul sa creasca. Poate sa-si ia consultant (de care vrea ca nivel--junior, middle, senior) sau sa plateasca un pret fix pentru toata campania. Normal ca poate apela la un consultant si punctual, in functie de intrebari si nevoi, pentru un anumit numar de ore.

Nu am preturi mici pentru consultanta si nici nu vreau clientul cu orice pret. Stiu sa-l respect cand spune 'nu' si sa nu fiu nesimtit cu el. Nu-l bombardez cu spam fara acord si incerc sa-i ofer solutia care i se potriveste. Dar bugetul e prea mare. Si incepe negocierea. Pana cand ii spun stop, pentru ca nu caut win-lose, lose-win sau lose-lose, ci un win-win pe termen mediu-lung pentru el si mine. Nu ne iese tot timpul, dar cei care intra in joc realizeaza ca merita sa plateasca mai mult pentru sinceritate si abordare directa.

Asa's eu. Si vedem cum iese cu unul dintre clientii la care m-am referit mai sus... Wish us (client and me) luck!

duminică, 11 octombrie 2009

Marketing senzorial la fileu!

Citeam un articol despre marketingul senzorial pe noua interfata online a fostei reviste Campaign (care nu mai apare fizic) si ma gandeam daca e sau nu un alt termen. Sau macar mai exact.

Maketingul senzorial se refera la "shopping experience sau suscitarea simturilor consumatorilor la punctul de vanzare, pentru a imbunatati experienta cumparaturilor". Sigur, gasesti detalii in articolul sus-mentionat, dar eu vreau sa pun o intrebare: nu cumva marketingul senzorial este o fateta a merchandisingului? Nu cumva merchandisingul intr-o abordare extinsa, care inseamna crearea unei ambiante comode, prietenoase, mai interesante, cu plus valoare, declansatoare de decizii de cumparare, e legat de acest marketing senzorial.

Stim ca merchandisingul include atat componente rationale, cat si componente emotionale, iar senzorialul e mai legat de latura emotionala. Dar tehnic vorbind, nu cred ca e diferit.

Ah, suna mai bine? De acord, marketing senzorial suna mai bine decat merchandising. Mult mai bine. Dar poate asa ajungem la tone de termeni care spun acelasi lucru. Vrem sa ne imbogatim limba? Poate, dar nu cred ca despre asta ar trebui sa fie vorba.

miercuri, 9 septembrie 2009

Vreau sa dau mita in marketing!

Da? Si mai ales de ce spun asta? Hmm...

1. Repulsie. Urasc sa dau mita. Urasc sa primesc mita. Nu fac asa ceva! Dar as adera la un compromis pentru marketing. Hai sa vedem.

2. Patrocle. Prietenul cel mai apropiat al lui Ahile a fost ucis de Hector, care a fost apoi trimis in lumea celor care nu cuvanta de Monsieur Ahile. Cui pe cui se scoate? Poate da, poate nu! Daca nu ai invatat marketing la facultate sau nu a fost nimeni dispus sa te primeasca la o firma sa faci practica (altceva decat facut cafea si multiplicat foi la fotocopiator--nu vreau sa zic asa cum ne vine tuturor, na!), nu inseamna ca nu e ok sa dai inapoi sau sa faci la fel. Doar pentru ca altii s-au comportat asa cu tine, e cel putin ingrat sa le raspunzi la fel pentru a te razbuna. As plati din banii personali sa aduc oameni de marketing care sa predea la facultate. Sau as vorbi personal cu ei, sunt convins ca sunt multi prieteni din bransa dispusi sa vina.

3. Broasca raioasa. Parca iti provoaca o stare de anxietate, mai ales cand o vezi cum respira, cand ramai perplex de ochii aia mari si de imaginea de rapciugoasa pe care nu poti s-o eviti. Marketingul nu trebuie neaparat sa arate bine, ci sa fie eficient ca rezultate si eficace ca proces. As plati pentru un om bun de marketing care nu e fotomodel, dar gandeste al naibii de proactiv, repede si profund. Daca mai are si simtul umorului in timpul liber (si nu numai), risc sa ma indragostesc. :)

4. Fierea. Unii o simt cand mananca mujdei de usturoi. Mie imi place sa-l beau ca pe lapte, mai ales daca arata ca laptele. Secret pentru cei care nu-l stiu: daca vrei ca mujdeiul sa fie alb, freaca usturoiul trecut prin mojarul modern cu sare, apoi adauga putin cate putin ulei pana cand devine o pasta alba, dupa care adauga apa dupa chef, nervi si viteza vantului ;). Exista o gramada de adevaruri pe care marketingul nu vrea sa le comunice. Rau face! Curiozitatea a ucis pisica, dar onestitatea e posibil sa aduca si sa retina clientii. Chiar daca doare, poate impresiona, deci as 'paria' pe comunicarea corecta si deschisa. In final, sunt sanse mari sa merite.

5. Firul de praf. Am vazut un film despre un elefant (Horton) care a gasit un fir de praf in care era o intreaga lume (the Whos--populatie de nanofiinte). Indiferent cat de mult ne straduim, probabil ca e greu sa vezi 'the big picture' sau ti se pare ca nu exista. Poti face marketing, dar trebuie sa ai grija de cat mai multe relatii pe care le stabilesti cu alti oameni si departamente. Si normal ca e important sa ai o atitudine asertiva, altfel riscul de a da chix din cauza unor orgolii e destul de ridicat.

6. Mitologie infantila. 1 + 1 face cat vrei tu sa faca. Nimic mai mult. Daca minotaurul se lupta cu zmeul pentru mironosita din poiana de sub muntele de aur, e nasol, nu mai ies nici calculele, iar esenta se pierde repede. Nu cheltui bani pe marketing decat daca intr-adevar crezi ca e o investitie si nu doar un alt cost. E esential. Chiar daca toti aloca bugetele de marketing ca procent din CA previzionata pe anul viitor, incearca macar sa nu faci si tu la fel. Dar ce spun eu? Doar stim amandoi ca n-o sa reusesti. Insa tu incearca. Obiective cuantificabile si investitia in marketing.

7. Razboiul mondial numero Zero. E o lupta continua sau interminabila cu toate celelalte departamente. Fiecare e important in felul lui. Inclusiv marketingul. Pentru ca e 'arta de a crea si oferi un standard de viata'--imi place mie definitia asta. Ce vreau sa spun e ca marketingul e dincolo de oameni, actiuni, sentimente, produse, masini, orgolii, relatii, probleme si solutii. Marketingul ar trebui sa fie 'intru' noi, cei care respiram marketing. Bleax! Ce mai e si filozofia asta?

E doar pasiunea pe care o simti cand faci ceea ce iti place si crezi in ideile tale.

Si pentru asta sunt dispus--cred--sa dau mita!

duminică, 6 septembrie 2009

Lasa-ma cu strategia de comunicare si arata-mi ceva creativ!

Asa suna de multe ori raspunsul clientului cand are loc o discutie despre strategie integrata. Pe de o parte, suna bine sa te apuci de o campanie integrata si sa aloci resurse, dar, pe de alta parte, nu asta vrei de la un consultant. Adica e ceva de genul: fa tu strategia aia integrata, dar nu ma deranja, pune-o la dosar, sa o avem, dar acum nu avem timp de ea, mai bine hai sa facem o actiune.

Suuuuuupeeeeeeeer! Hai sa facem o actiune! Hai sa impodobim un melc-mascota cu numele firmei si sa-l trimitem sa se perinde prin parcarile orasului, acolo unde e multa lume. Normal, ca asa facem branding! Ce mai conteaza ca noi vindem excavatoare pentru companii care fac autostrazi sau construiesc blocuri pentru dezvoltatori. Nu e important!

Sau, mai bine, de ce nu am pune cuburi violete cu latura de juma' de metru prin parcurile din Timisoara, ca sa atragem atentia? Iar pe ele sa scriem mesaje focusate pe produsele/serviciile firmei, cu rol de subsloganuri. Foarte taaaareee! Stim povestea cu "Sexul vinde!", nu? Nu mai conteaza ca vreau AIDAS, nu doar AIDA.

Nu, nu, mai bine aducem un zeppelin, il "imbaiem" in "noroi" publicitar creativ si promovam servicii de consultanta, ca doar vrem sa aratam ca suntem diferiti. Doar sa ne placa, sa fie ceva neconventional, sa atraga atentia si sa consume bugete de marketing.

Nici pe departe nu spun ca partea creativa nu e importanta, dimpotriva, cred ca e esentiala. Dar mi se pare absolut aberant sa incep cu ea. Fa putin research inainte, vezi ce oferi, cauta un minim de informatii despre concurentii tai directi, ideal sa stii cate ceva si despre cei indirecti sau despre cei care ofera servicii/produse substitut. De ce? Pai, ar fi o idee buna sa stii cum vrei sa te pozitionezi, sa poti schita macar o harta perceptuala, de unde sa reiasa, macar 2D, daca nu 3D sau prin harti perceptuale 2D si 3D multiple (mai multe seturi de criterii), cum ar fi ideal sa te plasezi in mintea clientilor tai. Apoi iarasi ar fi bine sa vezi daca poti sa afli ceva informatii despre clienti (date existente sau la prima mana - doar ca studiile astea costa, mai ales daca sunt facute ca lumea). Si informatiile de aici le poti folosi la hartile de pozitionare, mai ales pentru a le spune 'chestia' aia unica prin care te diferentiezi. Noi ii zicem USP. Nu vine de la Unidentified Stupid Person, ci te ajuta sa creezi legatura aia unica cu clientul targetat. Daca vrei sa fii perceput ca fiind cel mai ciudat prestator de servicii de ruginire a lemnului verde de Romania, ai putea sa comunici ceva de genul "unicul/singurul/primul ruginitor de lemne verzi din Romania" si te tii de asta. Daca le tot schimbi, nu esti consecvent si arunci resurse pe branding permanent. Poti schimba/alterna campanii, dar incearca sa-ti gasesti acel ceva unic care te defineste.

Ok. Iti cunosti concurentii si clientii. Excelent! Acum trebuie sa planifici toata povestea care incepe de la obiective (legate de obiectivele de marketing si de cele de business--toate cat mai SMART sau DUMB), canale folosite (mixul din comunicarea integrata!), mesaj creativ (integrat!), banii alocati (buget legat de resursele financiare ale clientului!), desfasuratorul in timp (graficul GANTT) si masurarea efectelor (cum urmaresti rezultatele raportate la obiectivele SMART de la inceput!).

In momentul in care e luata decizia privind canalele de comunicare, conceptul creativ trebuie adaptat pentru fiecare canal in parte. Poate target-ul tau e posibil sa fie atins prin online, meshuri, reviste de 'mistuit flacarile de catifea' :D si radio, dar bugetul nu-ti permite decat online (prin banner exchange) si ceva reviste (unde o parte platesti, o parte rezolvi prin barter). Asta e, ai doua canale cu care lucrezi. Normal ca efectul e diminuat si reach-ul va fi afectat, dar trebuie sa te adaptezi. Incerci un nivel mediu al impactului cu un nivel redus al bugetului.

Pentru fiecare canal in parte (la noi: online si reviste) poti sa ai cate 100 de executii creative din care sa alegi si cu care sa alternezi pentru a nu plictisi. Sau din care sa aleaga clientul PE BAZE SUBIECTIVE (PUTANDU-TI 'DESFIGURA' TOT RESEARCH-UL PE CARE L-AI FACUT!).

Dar macar sa ai pasii facuti si sa nu incepi cu partea creativa fara strategia integrata, fara viziunea de ansamblu pe care mai apoi poti construi cat vrei. Ce ziceti?

miercuri, 2 septembrie 2009

Creative--efectul "walk in fridge" si "walkin' fridge"

La inceput a fost oul, apoi gaina. Ca sa nu fac alte comparatii mai deplasate...

Probabil ca stiti reclama Heineken care a aparut si in Romania, dupa ce a fost creata de agentia TBWANEBOKO si Heineken Olanda, sub regia lui Bart Timmer. Normal ca doreste sa exprime o experienta memorabila, normal ca Heineken vrea ca, la sfarsitul reclamei, "consumatorul sa gandeasca".

Apoi a venit urmarea, intr-un stil de umor englezesc pe alocuri, dar intr-un spirit la fel de neobisnuit si folosindu-se de jocul de cuvinte, bazat pe pronuntia inselatoare: walk in fridge si walkin' fridge.

Ca raspuns, Bavaria intervine si "lamureste" care e treaba cu frigideru' plin cu bere si mai ales care e berea ce conteaza sau care face diferenta.

Mai departe, Cavaliers vine cu starea de "disperare" preluata de la Heineken si o arunca peste fanii pantofilor sport. Uitati ce-a iesit:

Efect viral online si nu numai cat incape, conceptul creativ si executiile (original si spoofs) si-au facut treaba cu varf si indesat. Iar acum inca un spot Heineken dragut, cu alt concept creativ.

sâmbătă, 29 august 2009

Amintiri tibetane (7)--Hotelul-manastire

Nu era vorba de un hotel in adevaratul sens al cuvantului si asta din doua motive: 1. nu erau hoteluri in zona, doar un hostel, la intrarea in complexul tibetan si 2. existau spatii de primire in manastiri, mai ales cele ale tibetanilor budisti care aveau titlul de Lama Geshe. Lama inseamna 'preot/calugar', iar Geshe e un titlu de 'Maestru Spiritual'.
Casa in care am stat pentru mai mult de o luna apartinea lui Lama Geshe Lodoe Gyatso (despre care va voi mai povesti pentru ca e un om deosebit) si era, in sensul tibetanilor din comunitate, de fapt, o 'manastire'. Doar ca era ca o vila in care erau conditii super ok, inclusiv baie proprie si apa calda, mai ales pentru strainii care veneau in vizita. In poza (sus) se vede aripa in care am stat, la etaj. Curtea avea alei si verdeata (jos), intretinuta cu grija mai ales de tinerii calugari.

De pe terasa se vedea una dintre scolile la care studiau tinerii calugari budisti. Chiar in curtea scolii ii puteti vedea in tinuta specifica la una dintre 'sesiunile' de invatare de pe parcursul lungului sir de ani dedicati scripturilor budiste. Ce faceau, cat studiau, care e esenta invataturilor budiste si chiar controversele pe care le-am gasit si dezbatut cu tibetanii budisti, tineri sau varstnici--in episoadele urmatoare.
Chiar daca sunt departe de Tibet, calugarii budisti din cel mai mare centru dupa cel din Dharamsala (unde sta Dalai Lama si e o zona turistica extrem de populata) au reusit sa creeze un spatiu in care generatii de tineri se pot forma si convietui pana in momentul in care Tibetul va redeveni pamant natal. Multi s-au nascut aici si nu au vazut niciodata Tibetul, iar cei mai in varsta povestesc cum era cand spatiul lor nu fusese invadat de chinezi. Parca priveau in gol cand spuneau asta si simteam cum le tremura vocea cand vorbeau despre pamantul lor sfant, acum atat de pangarit.

luni, 24 august 2009

Be the change!

De cele mai multe ori, asteptam ca ceilalti sa faca primul pas. De ce nu am incepe fiecare cu pasi marunti? Am vazut o bucata din locurile prezente in video, iar nepasarea politistilor sau a altora care ar trebui sa faca ceva e mare! :( De multe ori, nici la noi nu e diferit. Parcam sau oprim masina oriunde, traversam pe oriunde, ca doar nu se leaga nimeni de noi! Chiar asa e, mai ales daca ai masina desteapta! :(



Spunem in permanenta ca nu se poate schimba nimic, ca degeaba incercam daca cei mai multi sunt nepasatori, needucati, necivilizati, nesimtiti, smecheri etc. Pasi mici inseamna si: sa nu mai arunci gunoaie pe strada, sa stai la rand, sa nu dai mita, sa nu primesti mita, sa nu urli la cel cu care vorbesti, sa fii civilizat in trafic, sa spui multumesc, sa spui 'te rog', sa faci cele mai multe dintre lucrurile pe care consideri ca nu ar trebui sa le faci pentru ca nici ceilalti nu le fac.

Fii schimbarea! Poti incerca?

sâmbătă, 22 august 2009

Creative--cenzura invincibila?

"Cenzura nu dispare niciodata. Revine mereu deghizata. 3 Mai--Ziua Internationala a Presei Libere."
Expresivitate. Lumini si umbre. Contrast puternic intre fundalul negru si luminile laterale. Mie imi mai exprima si ideea din mesaj: cenzura revine sub diferite forme. Da, ea poate fi combatuta, evitata, blamata (albul lateral), dar se intoarce prin umbrele frontale de pe fetele celor doi.

Prim plan. Negrul da bineinteles impresia de gravitate, profunzime, adica e un subiect serios, care atrage atentia si ar trebui sa ne preocupe. Pe toti. Pseudo-"calushul" de la gura sau de la ochi nu face decat sa ne spuna ca se intampla sa avem impresia ca ceea ce vedem sau spunem nu e cenzurat, cand, de fapt, nu e chiar asa. Implicit, manipularea exista si aproape ca o facem cu totii regulat si nedeliberat, inclusiv prin gesturi si actiuni simple. Dar putem incerca sa o evitam (ca un efort consistent pe termen lung si in numar cat mai mare), macar atat!

marți, 18 august 2009

Ce e riscant la mobile marketing?

Citeam la inceputul lunii pe iaa.ro un articol despre mobile marketing si ma gandeam ca intr-adevar s-au inmultit instrumentele marketingului direct, astfel ca sms-ul, mms-ul si bluetooth-ul sunt din ce in ce mai utilizate. Era sa zic 'blustut' (a se citi 'blushtutz'), ca in spotul cu Buzdu x 2 de la Germanos realizat de Ogilvy.

Citindu-l, mi-am amintit de perioada din India (vezi articolele despre comunitatea tibetana de acolo--Amintiri tibetane) cand eram disperat de apeluri venite pe numarul local. Firme peste firme, mai ales telefonie mobila, sunau si debitau in dialectul local tot felul de oferte (presupun eu din tonul folosit si entuziasmul debordant). Erau cel putin 7-8 pe zi. Te innebuneau efectiv! E adevarat ca aveam o cartela prepaid, dar nu pot sa nu ma intreb daca asa se intampla si pentru abonamente.

Lumea vorbeste tot mai mult despre deschiderea fata de un astfel de instrument de marketing direct si despre oportunitatile pe care le aduce din perspectiva marketerilor. Eu am o mare rezerva ca va fi folosit in mod adecvat. Am, de asemenea, o mare temere ca folosirea "burtologica" si "dupa bunul plac" va aduce atingeri imaginii marketingului ca serviciu pe care il oferim clientilor nostri.

Zic asa:
1. E de bun simt sa nu trimiti mesaje prospectului doar pentru ca ai numarul de telefon.
2. E nevoie de acordul celui vizat (iti spune ceva 'opt-in' de la email? aplica-l si la sms, mms, bluetooth, firewire etc.).
3. Nu-l enerva devenind insistent si mai ales prezinta scuze daca ai deranjat, ureaza-i o zi buna (chiar daca te refuza), pastrand un ton/limbaj placut.
4. Chiar daca nu a reactionat pozitiv la oferta ta, trimite-i un sms/mms de sarbatori, nu e decat o posibila poarta deschisa pentru mai tarziu sau o recomandare/referinta.
5. Nu fa altuia ce nu-ti place sa ti se faca: inca o data--nu-l enerva, pune-te mereu in locul celuilalt.

Cand facem mobile marketing, folosim telefonul discret si fara a anerva. Asta e lege!

luni, 17 august 2009

imobiliare.ro se lasa testat

Luati, rontaiti sau rumegati, demonstrati, contestati, apreciati, castigati si plecati sa faceti poze profesionale. Doar o s-aveti un aparat misto, nu? Asta ramane de vazut, ca e putin de munca. ;)
Si nu uitati sa povestiti si altora despre cel mai mare portal de imobiliare de la noi, vechi de 10 ani, super seriosi si corecti (nu-i laud de dragul laudelor sau pentru ca sunt clientii nostri, ci pentru ca ii cunosc de ceva timp si m-am convins de asta), cu aport permanent si mai mult decat relevant in inovare pe imobiliare.ro--piata imobiliara online din Romania.

sâmbătă, 15 august 2009

Te intereseaza cum e definit marketingul?

Eu cred ca un om de marketing trebuie sa si simta ca ii place ceea ce face. Poate sa mearga putin dincolo de arhicunoscutul Analiza-Planificare-Implementare-Control si sa se aplece inspre marketing ca un lovemark (conexiunea emotionala preluata de la Roberts, CEO Saatchi Worldwide). Altfel e un fel de mercenar care face marketing doar pentru bani. Cum sunt multi dintre cei care lucreaza in multinationale. Iar aici e unul dintre avantajele unei companii mici, in care ai sansa sa faci marketing (de exemplu, EBIG :p).

In fine, AMA (American Marketing Association) e un organism recunoscut la nivel international in domeniul marketingului. De acolo vine definitia veche din 1985: "Marketingul este procesul de planificare si implementare a conceptului, pretului, promovarii si distributiei produselor, ideilor si serviciilor avand ca scop crearea de schimburi care sa satisfaca obiectivele individuale si organizationale."

Apoi a venit cea din 2004: "Marketingul reprezinta o functie organizationala si un set de procese care au ca scop crearea, comunicarea si livrarea valorii pentru clienti, respectiv managementul relatiilor cu clientii in beneficiul organizatiei si a grupurilor de interesati (stakeholderi)."

In 2007, AMA zice asa: "Marketingul este activitatea, setul de principii si procese care au ca scop crearea, comunicarea, livrarea si schimbul de oferte care furnizeaza valoare clientilor, partenerilor si societatii in ansamblu."

Asta inseamna ca marketingul are un rol mai larg si anume de implicare in toate arterele organizatiei cu focus pe termen lung, astfel incat sa implice sustenabilitate si orientare spre client (si restul stakeholderilor) prin valoarea de care are grija sa ajunga si sa ramana la ei. Care-i smecheria? Nu exista. Esenta e doar ca nu numai oamenii de marketing fac marketing, ci toti (de la CEO la portar si invers), intr-o masura mai mica sau mai mare. Absolut toata lumea contribuie si absolut toti pot distruge sau pot pune osul la efortul de marketing. Nu exista cale de mijloc. Iar daca nu esti in departamentul de marketing, faci marketing pentru tine, nu pentru cei de la marketing. Cand clientul pleaca, nu e afectat numai marketingul, ci intreaga companie, inclusiv tu. Capisci?

Asa ca pune-te si zambeste, vorbeste frumos cu clientii si cu colegii (pune-te tot timpul in locul lor), pune suflet in ceea ce faci, nu desconsidera munca celorlalti (fiecare e o veriga fara de care nu functioneaza sistemul prin care si tu castigi bani), nu fa pe desteptul (mereu avem de invatat cate ceva, iar infatuarea nu ne ajuta deloc), cauta noi modalitati de a inova si a face lucrurile mai bine. Atunci e posibil sa fie ok, macar stii ca baza exista. Spor la marketing, chiar daca nu esti marketing addicted.

Creative--pixeli in culori

Se destrama in pixeli colorati sau din pixelii de la Cannon ies tot felul de nebunii? Care de care mai interesante. Pasare, floare, animal, nici nu mai conteaza, din moment ce le uneste tehnologia care sta la baza. Fluxul Z (stanga sus, dreapta sus, diagonala stanga jos, dreapta jos) functioneaza in cele trei sub-poze (cu plasarea logo-ului in poza principala in stanga sus, iar in celelalte in dreapta sus, pastrand ideea si amplificand impactul, dar si pentru a echilibra prin pozitionarea la colturile opuse in sub-pozele mai mici), chiar daca multi specialisti contesta vehement, afirmand ca nu mai are aplicabilitate si ca e depasit. Posibil, dar nu generalizabil 'in extremis'.In plus, imi plac printurile si conceptul. "La Canon, credem ca noile tehnologii au sens doar daca fac viata mai simpla." Chiar daca sloganul "Advanced Simplicity" e dintr-o companie lansata in Australia in 2003 (de Leo, dar probabil stiati asta :p), spune lucrurilor pe nume: tipii astia chiar isi bat capul sa inoveze pentru ca inclusiv niste nespecialisti sa poata folosi in modul cel mai usor cu putinta tehnologia la adevarata valoare. Complexitatea e "fabricata" cu atentie din pixeli pictati mai plini de culoare. Simplu, nu simplist, dar destept. Asta iti ofera cutia de la C. De-acolo ies pixelii magici. Arata frumos. Ramane sa vezi diferenta dintre 'automatic' si 'manual', probabil ca tot e ceva altfel, in functie de setarile pe care stii sa ti le faci. Nu?

sâmbătă, 8 august 2009

Creative--omul facut din "randuri"


Australian Post. Mi-a placut ideea si, cum imi plac enorm de mult cartile, n-avea cum sa nu ma incante print-ul asta. Emotional pana in maduva oaselor: de la concept si idee pana la executie. Parca e o telenovela din aia care ii face pe "privitorii lui Piersic" sa le dea lacrimile. Nu-mi plac telenovelele, dar na, cred ca asta e ceva diferit. Caldura si umanitatea, peste simplitatea pe care o emana, ma fac sa revin si sa retin ca pot sa fac asta prin ei. Nu-mi place cum au scris mesajul, dar pot sa inteleg ca in prim plan era imaginea, care trebuie asociata cu brandul (intr-un rosu contrastant cu textul parca anost). Doar nu vreau sa uit ce se promoveaza, nu?

Asociez, de asemenea, in sigla "mingea" alba care e in jurul P-ului rosu de la "Post", parca e tocmai tipul care o imbratiseaza pe individa care trimite epistola. Scrisul e si cam urat, dar organizat--inca o data apropierea de common people, asa ca hai sa folosim si noi serviciile lor, nu mai conteaza ca suntem in Romania, ca email-ul primeaza sau ca Posta Romana a avut si ea campanii emotionale cu amintiri din trecut.

luni, 27 iulie 2009

Ia-ti token daca esti angajat Raiffeisen!

Primim multi dintre noi de ceva timp tone de email-uri (spam, evident) care ne invita sa accesam link-uri nesecurizate si sa ne introducem datele personale. Sigur ca este vorba de celebrele atacuri de phishing, care au abundat la Raiffeisen. Am si avut un post pe blog pe tema asta--atat de tare m-a enervat toata situatia! :(

Well, acum trebuie sa semnalez, cu placere (din dorinta de crestere a securitatii si pentru imbunatatirea serviciilor oferite si consumatorului 'neaosh' de la noi), faptul ca Raiffeisen a inceput sa introduca token-urile sau dispozitivele digipass pentru reducerea unor astfel de atacuri de phishing. Mai mult, cei de la Raiffeisen, care nu emisesera pana acum smartcarduri, le-au amis si pe astea si au aruncat pe piata tokenuri utilizabile cu smartcardurile (vezi imaginea, chiar daca e doar un exemplu de pe piata internationala). Dar deocamdata doar pentru angajatii bancii. Doar pentru ei, atunci cand merg in pagina de login, li se solicita autentificarea pe baza noului token. Noi, ceilalti, muritorii de rand, mai avem putin de asteptat. Speram ca nu prea mult.

Din perspectiva marketingului, normal ca devine un avantaj competitiv, din moment ce aduce un plus valoare pentru clienti si poate fi usor comunicat in relatia cu acestia. Concurenta ar trebui sa fie din nou in alerta, chiar daca vorbim de digipass-urile folosite deja cu succes de ING Bank, Unicredit Tiriac etc.

Asteptam, deci, cu interes sa vedem cand vor beneficia si ceilalti clienti Raiffeisen (sau ai altor banci) de noile digipass-uri/token-uri, mai ales pe o piata a persoanelor fizice dominata de nesiguranta tranzactiilor online din teama de a nu fi fraudati.

vineri, 24 iulie 2009

Job de consultant in marketing in plina criza

Yep, exact asta vreau sa spun: cui nu-i convine sau nu crede sa nu asculte...

Nu inseamna ca firmele au murit cu totul, nu inseamna ca oamenii nu mai au nimic de facut, nu inseamna ca piata nu mai are nevoie de profesionisti in marketing. Dimpotriva, piata ii vrea pe cei care reusesc sa depaseasca momentele mai "incarcate", cum se intampla acum pentru foarte multi dintre clienti. Inclusiv clientii nostri, clientii EBIG au probleme. Dar nici pe departe nu insemna ca renuntam. Nope, Sir, cautam alternative si ne straduim sa ramanem competitivi.

Cautam una bucata consultant cu veleitati de B2B (nu ma intrebati ce-i aia, ca in cazul asta chiar n-aveti ce cauta sa aplicati) si de BTL-ist. Nici aia sa nu ma intrebati, ca se ia pensula si se da 'ignore'. ;) Pana acum au depus o multime (aprox 120), avand in vedere ca am postat anuntul pe eJobs doar de doua zile.

Faptul trist--dupa parcurgerea CV-urilor--e ca aproximativ 85% dintre profiluri nu au legatura cu job-ul asta. Ati aplicat multi asa, ca poate iese. Well, n-o sa iasa daca puneti problema asa. O sa iasa cand o sa faceti research mai intai sa vedeti daca intr-adevar vi se potriveste, o sa iasa daca va respectati si il respectati pe angajator (reciproc, absolut, altfel n-are rost!), daca aveti grija cum va faceti CV-ul si cum scrieti scrisoarea de intentie sau cum raspundeti la intrebari (btw, pentru unii, alea sunt asa, sa fie--bad news, nu sunt, au un scop!), daca tineti cont de personalizare si de a va prezenta avantajele altfel, dar nu in ultimul rand sa fiti sinceri, fair. Poarta-te cu ala din fata ta asa cum vrei sa se poarte cu tine.

Ce ziceti, data viitoare suntem mai seriosi si focusati? Va astept, impreuna cu colegii mei, la EBIG, cu interes si incredere. Cred ca intre timp mai apucam sa jucam un DARTS. ;)

luni, 20 iulie 2009

Amintiri tibetane (6)--Sera Jey

Inainte de a ajunge in Sera Jey, am traversat o serie de stradute identice unor drumuri ale unui mic sat parca pierdut undeva, la marginea civilizatiei. Dar deja era diferit de ultima localitate indiana, unde am vazut pur simplu imagini ca dupa razboi, o avalansa de mizerie si inghesuiala, nori de praf si nu foarte multe sperante pe fetele oamenilor, insa fiecare cu rutina proprie. Printre indicatoare am remarcat unul care ne orienta spre Golden Temple, despre care stiam deja din cautarile de pe net. Acolo aveam sa ajung mai tarziu si voi povesti separat despre acest lacas atat de vizitat de turisti si punct al pelerinajului budistilor din diferite locuri.
Asa arata intrarea in Complexul manastirii Sera Jey de langa Bylakuppe, Karnataka. Treceam pe stradutele inguste, pline de calugari tibetani budisti. Cel putin asa credeam initial. Abia mai apoi aveam sa aflu ca foarte multi erau elevi si studenti tibetani care urmau sa devina calugari budisti (Tibetan monks). Daca pana acolo nu puteam opri intrebarile, imaginile din lumea in care intrasem ma impiedicau sa spun ceva pentru ca efectiv nu as fi facut fata "potopului" de nelamuriri. Asa ca am continuat sa privesc tacit si sa invat.

Mi se parea ca vad numai temple impunatoare, curti imense si oameni imbracati la fel, care se perindau toti in aceeasi directie, parca resemnati si fara a vedea vreo urma de revolta care sa provoace o reactie diferita. Mi-au trecut prin minte referiri la comunism, la faptul ca multi dintre oamenii de aici traisera sub un regim totalitarist inainte de a pleca din Tibet (sub ocupatie chineza). Insa nu avea nici o legatura, aveam sa aflu mai tarziu cat de puternica era credinta celor din comunitatea tibetana si cu cata convingere si recunostinta treceau prin calvarul unei vieti monahale. Pentru fiecare familie tibetana era o mandrie si o datorie ca cel putin un baiat sa devina calugar tibetan budist. Asa ca putem gasi inclusiv aici unul dintre motivele reducerii populatiei de origine tibetana, in afara de macelul chinez, migrarea in alte spatii si trecerea la o viata monahala de la varste extrem de fragede (3-4 ani). In ortodoxism, viata monahala e o exceptie, in budismul tibetan e aproape o regula.

luni, 16 martie 2009

Amintiri tibetane (5)--"Lassi", "holy cow" si 80 km/h pe autostrada

Am lasat in urma Bangalore-ul aglomerat si plin de contraste, caldura sufocanta si furnicaraiul colorat "incarcerat" in oameni, biciclete, motoscutere, masini si graba spre treburile zilnice mai ales ale indienilor si musulmanilor, dar si ale celorlalti participanti la viata "uriashului" indian. Ricse ca cea din imagine (din Bangalore) am gasit, cum era si de asteptat, in comunitatea tibetana de la Sera Jey.
Drumul a fost relativ placut, sub privilegiile vizuale ale unor locuri necunoscute pana atunci si din habitaclul unei masini dotata cu AC. Am oprit sa mancam la un restaurant tibetan dragut stiut de Lama Geshe, aproape de Mysore. Acolo am gustat pentru prima data "lassi", adica o bautura populara tibetana, facuta din iaurt, lapte si zahar. Are un gust foarte bun. Nu stiu cum e ala originalul facut din lapte de yak, dar cel din lapte de vaca a fost gustos si racoritor (ca se serveste rece de cele mai multe ori).

Am mers si pe autostrada: doua benzi pe sens. E adevarat ca am remarcat doua mari diferente fata de ceea ce stiam: 1. pe autostrada erau masini, motoscutere, motociclete, biciclete, ricse, vaci (vaci sfinte, cu coarne ascutite si poleite cu aur!--seen that) si oameni pe jos; 2. am inteles ca nu exista viteza maxima admisa, dar nu am vazut sa mearga cineva cu mai mult de 80-90 km/h.

Ne apropiem de Sera Jey, punctul final al calatoriei, unde aveam sa traiesc aproximativ o luna si jumatate printre tibetani. Imi amintesc ca eram emotionat, de parca urma sa intru intr-o lume interzisa, care dintr-o data ma lasa sa intru si sa o privesc mult mai indeaproape. Mi-am luat "lupa" si am deschis bine ochii...

Inflatie de PHISHING la Raiffeisen Bank

Asa ceva pur si simplu nu e posibil si nu se intampla in halul asta la nici o (cica acum corect e "nicio":D) banca din sistem. Pentru cei care nu stiu, pshishing-ul este o modalitate de fraudare online prin care se urmareste obtinerea unor informatii personale in legatura cu utilizarea cardului (numar card, valabilitate, user ID, PIN). In acest scop, este creata o clona a site-ului web oficial al bancii. Apoi se trimit emailuri prin care se cer destinatarilor sa acceseze site-ul respectiv printr-un link existent in email si sa ofere detalii personale legate de card si utilizarea contului de Internet-banking.

Aruncati o privire peste numarul de atacuri asupra Raiffeisen Bank aparute in ultima perioada:
  • http://www.dive360forum.co.uk/=https//www.raiffeisenonline.ro/eBankingWeb/raiffeisenwebbankingonline.html
  • http://www.skyhobby.com/eBankingWeb/index.php
  • http://www.pantomimes.net/images/stories/food/.../.../raiffeisenwebbankingonline.html
  • http://kmaac-seoul.com/gnuboard4/
  • http://www.precisioncolourprinting.com/web.html
  • http://www.thundertiger.net/RaiffeisenOnline/eBankingWeb/index.htm
  • http://solnux.nuribom.com/chalkbox/yfdu/login.php?logare/CAM10:0000_tvDvkC3FgGpYVy7BvlReNQ:12c58o847?
  • http://www.gumbo.co.kr/cgi//fla/pub/
  • http://metricmesh.com/css/pub/
  • http://www.wurzelkraft.kr/popup/pub/login.php?logare/CAM10:0000_tvDvkC3FgGpYVy7BvlReNQ:12c58o847?
  • http://raiffeisenonline.ro.ebankingweb.joerapolla.com/rzb-c/index.htm?s-cgi.raiffeisenonline.ro.-.woiefxjoirecal9834t9f9843ufd98ut3s498ndyt98my4398nyr4398tn9sm49y45ms24r98ay3294ytdm3s4098u3asdsmclewrxwedciorepjfcqwoiefxjoirecal9834t9f9843ufd98ut3s498ndyt98my4398nyr4398tn9sm49y45ms24r98ay3294ytdm3s4098u3asdsmclewrxwedciorepjfcqwoiefxjoirecal9834t9f9843ufd98ut3s498ndyt98my4398nyr4398tn9sm49y45ms24r98ay3294ytdm3s4098u3asdsmclewrxwedciorepjfcqwoiefxjoirecal9834t9f9843ufd98ut3s498ndyt98my4398nyr4398tn9sm49y45ms24r98ay3294ytdm3s4098u3asdsmclewrxwedc
  • http://81.99.232.97/eBanking.html
  • http://www.mfcc.tv/ministries/kidzone/
  • http://www.braunstone.com/files/RaiffeisenOnline/eBankingWeb/
Noroc ca Gmail-ul isi face relativ bine job-ul si arunca mailurile astea in spam... Super tare, Raiffeisen a angajat Google pentru treaba asta. Bine ca isi permite.

Nu mai spunem ca Raiffeisen e o banca ce inca nu a inteles ca trebuie sa foloseasca dispozitivele token si sa dea clientilor digipass-uri pentru generarea dinamica a unor coduri de acces. Nu e o solutie imbatabila, dar oricum e un alt nivel de securitate.

Dar vorba aia: "Reusim impreuna" sa traim cu totii: si noi si phisherii, ca doar trebuie si ei sa se descurce cumva. :)) Si nu pricep de ce sunt inca client! Ba pricep, dar nu spun... :p

sâmbătă, 21 februarie 2009

Amintiri tibetane (4)--Losar 2009

Tashi Delek! Este o urare cu caracter general a tibetanilor, fiind o urare de noroc sau un salut foarte des intalnit in comunitatile tibetane. In perioada Anului Nou (Losar; Lo = an, Sar = nou), are o insemnatate aparte, pentru ca reprezinta urarile de noroc si binecuvantare pentru intregul an care incepe in acel moment.

Anul 2009 (dupa calendarul Gregorian) poate insemna si anul 2136 (Year of the Female Earth Ox), dupa credinta tibetana. Se intampla in perioada 25 februarie - 27 februarie pentru tibetanii din intreaga lume, cu diferente de o zi, in functie de zona in care se afla (influenta fusului orar). Losar-ul este cea mai mare sarbatoare tibetana si dureaza 15 zile.

Tibetanii sarbatoresc, de regula, cum se cuvine Losar-ul prin festivaluri, jocuri, consumul berii tibetane ("chhaang" sau "chang"), oferirea unor ornamente/podoabe ("Chemar"), vizite si, desigur, prin urari ("Tashi Delek"). Atentie, insa, berea tibetana (sau aproximativ bere) e foarte tare--revin la subiect intr-un post ulterior. ;)

Foarte multi tibetani vor sa boicoteze sarbatoarea din 2009 (2136), spunand "Nu" Losar-ului in semn de solidaritate si in memoria celor care au pierit in urma cu 50 de ani in Tibet (10 martie 1959). Totusi, Losar ramane un simbol al tibetanilor de pretutindeni.

Asa ca, prieteni tibetani de peste tot, fie ca "saga" ce vi se intampla de atatea zeci de ani sa inceteze si sa puteti avea (chiar si numai din ratiuni politice, daca istoric si normal nu se poate) ceea ce vi s-a luat de catre un regim totalitar si profund inuman! Tashi Delek!